Heinz Fischer îşi învinge detaşat contracandidata de extremă dreapta în alegerile pentru preşedinţia Austriei

Preşedintele Austriei şi-a asigurat duminică cu uşurinţă un nou mandat de şef al statului, surclasând-o detaşat pe contracandidata sa de extremă dreaptă, care a şocat, printre altele, prin denunţarea legii antinazism.

Heinz Fischer, un social democrat, a câştigat 78,9% din sufragii, Barbara Rosenkranz (Partidului Libertăţii - FPOe), a fost votată de 15,6% din austrieci, iar Rudolf Gehring, reprezentantul Partidului creştin austriac, a primit 5,4% din voturi.

Prezenţa la vot a fost de 49,2%. Rezultatele scrutinului, care nu includ voturile prin corespondenţă, au fost anunţate de ministrul de interne, Maria Fekter.

'Sunt extrem de fericit şi mulţumesc populaţiei Austriei că a avut atât de multă încredere în mine', a declarat Fischer într-un comentariu difuzat în direct de televiziunea naţională.

Barbara Rosenkranz, pe de altă parte, a spus că ea şi familia ei au fost victime ale unei 'vânători de vrăjitoare' în timpul campaniei electorale.

Fischer, în vârstă de 71 de ani, este cunoscut pentru prudenţa şi diplomaţia sa. A deţinut demnitatea de ministru al ştiinţei şi numeroase poziţii politice în cadrul partidului său, înainte de a obţine primul mandat de preşedinte al Austriei, la 25 aprilie 2004.

Rosenkranz, pe de altă parte, a provocat o controversă afirmând că legea austriacă care interzice glorificarea nazismului nu respectă constituţia şi încalcă libertatea de expresie. Recent însă, ea a afirmat că sprijină totuşi această lege.

În vârstă de 51 de ani şi mamă a zece copii, Barbara Rosenkranz a spus că aprecierile sale privind legea antinazism au fost interpretate greşit de presă şi de adversarii săi.

Ferdinand Karlhofer, şeful departamentului de ştiinţe politice al universităţii din Innsbruck, a precizat că rezultatul obţinut reprezintă o lovitură pentru FPOe, care spera să obţină o bună poziţionare pentru alegerile locale din toamnă.

Liderul Partidului libertăţii, Heinz-Christian Strache, care îşi doreşte să devină primarul Vienei, a prezis iniţial un scor de 35% al Barbarei Rosenkranz, dar ulterior s-a distanţat de această estimare. AGERPRES

Continuare

Alegeri prezidentiale si parlamentare in Europa

Alegeri în mai multe state europene. Cetăţenii cu drept de vot din Ungaria participă duminică la cel de-al doilea scrutin al parlamentarelor. Şi austriecii sunt implicaţi într-un proces electoral. Alegătorii din această ţară trec pe la urne pentru a-şi alege preşedintele.

Două milioane şi jumătate de alegători sunt asteptaţi la urne pentru cel de-al doilea tur al alegerilor legislative din Ungaria.

Potrivit sondajelor de opinie, favorit este partidul conservator Fidesz, care ar obţine două treimi din mandate. De altfel, Fidesz a câştigat primul tur din 11 aprilie, cu 52,8% din voturi.

Marii învinşi în primul tur au fost social-democraţii, aflaţi la guvernare, care au obţinut mai puţin de 20% din sufragii. Primul tur de scrutin a fost declarat valid în 119 din cele 176 de circumscripţii electorale.

De aceea, oamenii votează acum doar în 57 de circumscripţii, în care niciunul dintre candidaţi nu a reuşit să obţină peste 50% din voturi.

Şi în Austria
sunt alegeri. Votanţii decid cine va fi şeful acestui stat. Favorit este actualul preşedinte, social-democratul Heinz Fischer, el fiind creditat cu peste 80% din intenţiile de vot. Fischer este urmat la mare distanţă de candidata de extremă-dreapta, Barbara Rosenkranz, care ar putea fi votată de numai 15% din cetăţenii cu drept de vot.

Preşedintele austriac are în special un rol onorific, dar este singurul lider ales direct
de cetăţeni.
Antena 3

Continuare

Alegeri regionale in Italia

Scrutinul este considerat un important examen politic pentru coaliţia guvernamentală a premierului Silvio Berlusconi.
Alegeri regionale au loc în 17 din cele 20 de regiuni ale Italiei. La urne sunt aşteptaţi astăzi şi mâine peste 40 de milioane de alegători.

Scrutinul este considerat un important examen politic pentru coaliţia guvernamentală a premierului Silvio Berlusconi şi forţele opoziţiei de stânga care îşi doresc revenire la guvernare.

Alegerile parlamentare sunt programate în Italia în 2013.

Continuare