Alegeri prezidentiale si parlamentare in Europa

Alegeri în mai multe state europene. Cetăţenii cu drept de vot din Ungaria participă duminică la cel de-al doilea scrutin al parlamentarelor. Şi austriecii sunt implicaţi într-un proces electoral. Alegătorii din această ţară trec pe la urne pentru a-şi alege preşedintele.

Două milioane şi jumătate de alegători sunt asteptaţi la urne pentru cel de-al doilea tur al alegerilor legislative din Ungaria.

Potrivit sondajelor de opinie, favorit este partidul conservator Fidesz, care ar obţine două treimi din mandate. De altfel, Fidesz a câştigat primul tur din 11 aprilie, cu 52,8% din voturi.

Marii învinşi în primul tur au fost social-democraţii, aflaţi la guvernare, care au obţinut mai puţin de 20% din sufragii. Primul tur de scrutin a fost declarat valid în 119 din cele 176 de circumscripţii electorale.

De aceea, oamenii votează acum doar în 57 de circumscripţii, în care niciunul dintre candidaţi nu a reuşit să obţină peste 50% din voturi.

Şi în Austria
sunt alegeri. Votanţii decid cine va fi şeful acestui stat. Favorit este actualul preşedinte, social-democratul Heinz Fischer, el fiind creditat cu peste 80% din intenţiile de vot. Fischer este urmat la mare distanţă de candidata de extremă-dreapta, Barbara Rosenkranz, care ar putea fi votată de numai 15% din cetăţenii cu drept de vot.

Preşedintele austriac are în special un rol onorific, dar este singurul lider ales direct
de cetăţeni.
Antena 3

Alegeri prezidentiale in Polonia

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Polonia, organizate în urma decesului preşedintelui Lech Kaczynski într-un accident aviatic, va avea loc la 20 iunie, a anunţat miercuri serviciul de presă al Parlamentului.

Preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, Maria, au murit la 10 aprilie, după ce avionul lor s-a prăbuşit la Smolensk, în Rusia.

Toţi cei 96 de pasageri ai avionului Tupolev 154 al preşedintelui polonez au murit în urma prăbuşirii aparatului de zbor. Delegaţia, din care făceau parte numeroşi demnitari şi comandanţi militari, urma să participe la ceremoniile organizate la împlinirea a 70 de ani de la masacrul de la Katin, comis în 1940 la ordinele liderului sovietic Iosif Stalin.

Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului polonez, Bronislaw Komorowski, a preluat atribuţiile de preşedinte interimar după moartea şefului statului.

Aceste personalitati si oameni de stat im portanti au fost in acelasi avion cu presedintele Poloniei

- Preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, Maria Kaczynska

- Fostul preşedinte polonez în exil în perioada comunistă, Ryszard Kaczorowski

- Vicepreşedintele Dietei (Camera inferioară a Parlamentului polonez) şi candidat al stângii la prezidenţiale, Jerzy Szmajdzinski

- Vicepreşedintele Dietei, Krzysztof Putra

- Vicepreşedintele Senatului, Krystyna Bochenek

- Preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek

- Şeful Statului Major polonez, generalul Franciszek Gagor

- Comandantul forţelor terestre, generalul Tadeusz Buk

- Comandantul forţelor aeriene, generalul Andrzej Blasik

- Comandantul Marinei, amiralul Andrzej Karweta

- Şeful forţelor speciale, generalul Wlodzimierz Potasinski

- Şeful Forţelor operaţionale poloneze, generalul Bronislaw Kwiatkowski

- Preotul catolic al armatei poloneze, episcopul Tadeusz Ploski

- Preotul ortodox al armatei poloneze, arhiepiscopul Miron Chodakowski

- Şeful cancelariei prezidenţiale, Wladyslaw Stasiak

- Şeful Biroului de securitate naţională pe lângă preşedinte, Aleksander Szczyglo

- Secretarii de stat pentru preşedinţie, Mariusz Handzlik şi Pawel Wypych

- Ministrul-adjunct al Apărării, Stanislaw Jerzy Komorowski

- Ministrul-adjunct de Externe, Andrzej Kremer

- Ministrul-adjunct al Culturii, Tomasz Merta

- Şeful Comitetului olimpic polonez, Piotr Nurowski

- Preşedintele Institutului memoriei naţionale, care anchetează crimele împotriva naţiunii poloneze, Janusz Kurtyka

- Şeful Consiliului care supraveghează locurile memoriei naţionale, Andrzej Przewoznik

- Avocatul poporului pentru drepturi civice, Janusz Kochanowski

- Preşedintele Asociaţiei Familiilor de la Katin, Andrzej Sarjusz-Skapski

- Preşedintele Asociaţiei soldaţilor Armatei Ţării (AK, Rezistenţa), Czeslaw Cywinski

- Preşedintele camerei naţionale a avocaţilor, Agata Agacka-Indecka

- Fosta eroină de pe şantirerele navale de la Gdansk, în 1980, Anna Walentynowicz

Mai mulţi deputaţi, senatori, reprezentanţi ai diferitelor Biserici şi asociaţii au murit în acest accident.

Ionel Haiduc a fost reales preşedinte al Academiei Române

Ionel Haiduc a fost reales astăzi preşedinte al Academiei Române. Pentru acest post, au mai candidat istoricul de artă Răzvan Theodorescu, medicul Victor Voicu şi matematicianul Viorel Barbu. Pe 22 aprilie, vor fi aleşi cei patru vicepreşedinţi şi secretarul general. ( Radio România Actualităţi )

Reacţii ale liderilor politici din întreaga lume la moartea preşedintelui Lech Kaczynski

Moartea neaşteptată a preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynski, a şocat opinia publică mondială şi liderii din întreaga lume.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a afirmat că Lech Kaczynski a fost "un distins om de stat, care a jucat un rol esenţial în mişcarea Solidaritatea şi a fost foarte admirat în Statele Unite, ca lider devotat progresului păcii şi demnităţii umane". Obama a adăugat că decesul preşedintelui polonez într-un accident de avion este "devastator pentru Polonia, Statele Unite şi omenire".
Premierul italian Silvio Berlusconi a declarat că "este un moment de doliu pentru o ţară prietenă şi Italia i se alătură din toată inima".

Premierul Olandei, Jan Peter Balkenende, a afirmat la postul public de televiziune că moartea lui Lech Kaczynski este "un dezastru de o amploare fără precedent".
Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a apreciat că, prin moartea omologului său polonez, "Franţa pierde un prieten, care şi-a dedicat viaţa patriei".

Preşedintele Israelului, Shimon Peres, a declarat că "această tragedie este o lovitură teribilă pentru poporul polonez şi pentru întreaga lume".
Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, s-a arătat şocat de moartea lui Lech Kaczynski, care "şi-a servit ţara şi poporul cu distincţie şi convingere".

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton şi Guvernul Spaniei, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, au transmis condoleanţe Poloniei.
( BBC SERVICIUL MONDIAL )

Presedintele Poloniei a murit!

Un avion Tupolev 154, la bordul căruia se afla preşedintele polonez Lech Kaczynski, s-a prăbuşit, sâmbătă, la aterizarea pe aeroportul din Smolensk, în Rusia, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, Piotr Paszkowski.Printre pasageri se aflau numeroşi demnitari polonezi, care urmau să participe la ceremonia de comemorare a 70 de ani de la masacrul de la Katin.

Guvernatorul băncii naţionale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, se afla printre pasagerii avionului prezidenţial polonez prăbuşit sâmbătă la Smolensk, în Rusia, a declarat un purtător de cuvânt al băncii, citat de Sky News.


Anterior, presa poloneză afirma că la bordul avionului se afla inclusiv fratele geamăn al preşedintelui, Jaroslaw Kaczynski, dar pentru moment nu există nicio confirmare oficială.

Printre pasagerii avionului se numără liderul Partidului Lege şi Justiţie (PiS) şi liderii altor două partide poloneze, susţine publicaţia citată.

Nicio persoană aflată la bordul avionului prezidenţial polonez nu a supravieţuit, a anunţat guvernatorul regiunii ruse, într-o intervenţie televizată.

"Nu există supravieţuitori în această catastrofă", a declarat guvernatorul Serghei Antufiev prin telefon la postul de televiziune Vesti-24. "Potrivit informaţiilor preliminare, la bord se aflau 85 de membri ai delegaţiei şi echipajul", a adăugat el.

"Avionul a acroşat mai mulţi copaci, s-a prăbuşit şi a luat foc", a declarat Paszkowski pentru postul de televiziune polonez TVN24.

"La bordul avionului se aflau preşedintele, însoţit de soţia sa, şeful Statului Major şi ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Andrzej Kremer", a adăugat el.

Kaczynski mergea în vizită la Smolensk pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la masacrul de la Katin, unde trupele sovietice au ucis mii de polonezi.

Obama va cina cu Traian Basescu

Preşedintele american, Barack Obama, va cina, la 8 aprilie, la Praga cu liderii a 11 state din Europa Centrală şi de Est, printre care şi preşedintele român, Traian Băsescu, a anunţat vineri Casa Albă.
Barack Obama se va întâlni cu 11 lideri din Europa Centrală şi de Est cu ocazia vizitei sale la Praga, săptămâna viitoare, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui Statelor Unite, Robert Gibbs.

Obama va cina cu aceşti lideri la 8 aprilie, după ce va semna, în capitala Cehiei, un nou tratat de dezarmare nucleară START cu omologul său rus, Dmitri Medvedev.

Potrivit Casei Albe, printre aceşti şefi de state sau de Guverne figurează premierul bulgar, Boiko Borisov, premierul croat, Jadranka Kosor, preşedintele şi premierul ceh, Vaclav Klaus şi respectiv Jan Fischer, precum şi preşedintele eston, Toomas Hendrik Ilves.

Ceilalţi lideri sunt premierul ungar, Gordon Bajnai, preşedintele leton, Valdis Zatlers, premierul lituanian, Andrius Kubilius, premierul polonez, Donald Tusk, preşedintele român, Traian Băsescu, şi premierii slovac şi sloven, Robert Fico şi respectiv Borut Pahor.

Obama va sosi joi dimineaţă la Praga şi va participa la o ceremonie formală de semnare a tratatului cu omologul său rus, cu care se va întâlni la un dejun alături de preşedintele ceh, Vaclav Klaus. O întrevedere bilaterală este de asemenea prevăzută în aceeaşi zi cu Medvedev, a precizat Gibbs.

Conform aceleiaşi surse, vineri, Obama va discuta cu Klaus şi cu premierul său Jan Fischer, înainte de a pleca la Washington.
Mediafax

Astazi este No Basescu Day!