FMI: România va avea anul viitor cea mai mare creştere economică din UE

FMI a anunţat revizuirea în scădere a estimării privind creşterea economică a României în acest an, de la 1,3% la 0,8%, dar pentru 2011 anticipează un avans al PIB de 5,1%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit raportului World Economic Outlook.

Săptămâna trecută, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat pentru MEDIAFAX că Fondul a redus estimarea privind creşterea economică a României în acest an de la proiecţia anterioară de 1,3% la 0,8%. Rezultatele din trimestrul al patrulea din 2009 au fost mai puţin bune decât s-au aşteptat economiştii, a spus el.

Noua estimare va fi discutată de autorităţile române cu misiunea FMI care va veni la Bucureşti la sfârşitul lunii aprilie.

În Europa emergentă, regiune în care este inclusă şi România, perspectivele de creştere economică variază semnificativ, notează Fondul în raport.

Astfel, unele ţări, precum Polonia, au rezistat relativ bine recesiunii mondiale, iar altele, precum Turcia, unde încrederea din piaţa internă şi-a revenit după şocul extern iniţial, se vor redresa mai rapid, ca urmare a revenirii fluxurilor de capital şi normalizării comerţului.

În schimb, economii care înaintea crizei aveau creşteri economice nesustenabile, generatoare de deficite mari de cont curent, precum Bulgaria, Letonia şi Lituania, dar şi cele cu finanţe publice şi private vulnerabile, cum sunt România, Ungaria şi ţările baltice, îşi vor reveni mai lent, parţial ca urmare a numărului limitat de măsuri disponibile.

FMI anticipează pentru acest an o creştere economică de 1,3% pe ansamblul Europei, urmată de un avans de 1,9% în 2011.

Zona euro va consemna în 2010 un ritm de dezvoltare de 1%, urmat de o creştere de 1,5% în 2011.

În Europa emergentă, avansul va fi de 2,9% în 2010 şi de 3,4% anul viitor.

Slovacia va realiza în acest an cea mai rapidă creştere economică din UE, de 4,1%, urmată de Polonia, cu 2,7% şi Luxemburg cu 2,1%.

Germania va înregistra un avans de 1,2%, Franţa de 1,5%, iar Austria şi Olanda de 1,3%, în timp ce Italia va avea un ritm de dezvoltare de 0,8%.

Economia Greciei se va contracta cu 2% în acest an şi cu 1,1% în 2011, potrivit estimărilor FMI.

Între statele care vor consemna scăderi economice în 2010 se mai află Spania, cu 0,4%, Irlanda, cu 1,6%, Cipru, cu 0,7%.

Economia Ungariei se va contracta cu 0,2%, dar va reveni la o creştere de 3,2% în 2011.

De asemenea, Lituania va înregistra în 2010 un declin de 1,6%, iar Letonia de 4%, în timp ce Estonia va reveni la o creştere de 0,8%.

Fondul avertizează că incertitudinile legate de perspectivele Europei au crescut, comparativ cu raportul publicat în octombrie 2009, în condiţiile amplificării a două riscuri.

Pe termen scurt, principalul risc este ca temerile pieţelor referitoare la situaţia financiară a Ggreciei să se transforme într-o criză a datoriilor care să ducă la contagiune.

Din acest motiv, FMI subliniază importanţa eforturilor autorităţilor elene de restabilire a credibilităţii politicii bugetare a Greciei şi apreciază planul de susţinere a acestui stat, în caz de nevoie.

Un al doilea risc este necesitatea atenuării dezechilibrelor bugetare şi de cont curent în economiile periferice. Deşi rezolvarea acestor dezechilibre ar putea frâna dezvoltarea, amânarea măsurilor decisive poate conduce la un proces de lungă durată punctat de crize.
MEDIAFAX

Oare nu chiar FMI a alimentat criza economica din Europa ?

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a alimentat anul trecut criza economică din Europa emergentă, pentru a crea o situaţie care să determine statele din regiune să ceară ajutorul instituţiei, a declarat viceguvernatorul băncii centrale a Cehiei, Mojmir Hampl.
Fondul a interpretat eronat anumite date, deoarece "căuta de lucru" odată cu schimbarea managementului, a afirmat reprezentantul băncii centrale de la Praga într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, preluat de Reuters.

"Este ridicol că tocmai FMI a accelerat criza. A fost o încercare clară de a provoca bailout-ul unei întregi regiuni. Înaintea crizei, FMI practic nu avea clienţi. Odată cu criza şi cu noul management condus de Dominique Strauss-Kahn (directorul general al FMI - n.r.), Fondul şi-a găsit de lucru şi a obţinut mai mulţi bani", a arătat Hampl în materialul publicat vineri.

Acesta a continuat explicând că, asemenea altor observatori, FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerea băncilor vest-europene pe pieţele emergente din Europa Centrală şi de Est, însă ignorau realitatea că împrumuturile subsidiarelor grupurilor bancare occidentale erau acoperite în mare parte de depozitele locale.

"Interpretarea greşită de către FMI a fost neplăcută în particular, şi au fost nevoiţi să corecteze acele date odată ce am intervenit", a spus viceguvernatorul băncii centrale a Cehiei.

Cehia nu se grăbeşte să intre în zona euro

Hampl a reiterat viziunea băncii centrale în conducerea căreia activează afirmând că "nu e nicio grabă" ca Cehia să intre în zona euro, nici din partea autorităţilor de la Praga, nici din partea membrilor uniunii monetare.

"Cererea de membri noi în zona euro a căzut în criză. Decizia privind Estonia va arăta calea. Ar putea fi mai complicat decât a fost pentru Slovenia şi Slovacia", a afirmat el.

Oficialul ceh a avertizat însă că adoptarea euro nu reprezintă "un leac universal" pentru statele emergente.

"Unii cred că îşi vor putea trage sufletul odată ce au intrat în zona euro. Această atitudine conduce direct la scenariul grec. Părinţii monedei euro credeau că adoptarea acesteia ar accelera reformele structurale. Exemplul Greciei arată că opusul acestei afirmaţii este adevărat", a spus Hampl.

România, Ungaria, Letonia şi Ucraina au încheiat, la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009, acorduri stand-by cu FMI. Polonia a contractat anul trecut o linie de credit de la Fond.

România are un acord stand-by pe doi ani cu FMI, semnat în martie 2009, pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro de la instituţie. La program mai participă UE, BM, BERD şi BEI, valoarea totală a creditului extern angajat de România de la instituţiile financiare internaţionale fiind de 19,95 miliarde euro.