La piata vor fi case de marcat si chitantiere

La piaţă ca la supermarket. Comercianţii din pieţele româneşti vor fi obligaţi să aibă firmă şi casă de marcat. În plus
, pentru toate produsele se vor elibera bonuri fiscale. În caz contrar, producătorii nu mai au ce căuta în pieţe.

Nu toţi comercianţii au fost înştiinţaţi de această decizie, dar cei care au aflat îşi fac deja griji. Ce acte le trebuie? Ce costuri vor trebui să suporte ca urmare a acestei măsuri şi cum îşi vor acoperi cheltuielile? Răspunsul e unul simplu: totul se va regăsi în preţul de vânzare al produselor. Acest lucru îi va dezavantaja în primul rând pe clienţi care vor plăti mai mult pentru kilogramele de legume şi fructe de pe lista de cumpărături. Mai mult, micii comercianţi şi producători spun că, prin această măsură, vor fi siliţi să renunţe la taraba din piaţă pentru că oricum vând produse
sezoniere, autohtone şi la preţuri mici, deci nu îşi vor permite să pună în aplicare această decizie şi să aibă propria lor casă de marcat.

Vom plati TVA dupa incasarea facturilor

Agenţii economici vor plăti TVA statului numai după 30 de zile de la încasarea contravalorii plăţii serviciilor prestate sau produselor livrate, conform unui proiect legislativ al unor senatori PD-L, adoptat luni de Senat, cu sprijinul reprezentanţilor PSD şi ai UDMR.

Plenul Senatului a adoptat proiectul legislativ care aduce modificări Codului fiscal, cu toate că a fost respins, iniţial, în Comisia de buget-finanţe şi a avut un punct de vedere negativ din partea Guvernului.

Iniţiatorii au susţinut că, pe fondul crizei economice, când multe dintre IMM-urile româneşti au dat faliment sau sunt în incapacitate de plată, "este total incorect ca statul român să încaseze din TVA sume pe care emitenţii facturilor nu le mai văd niciodată". De aceea, ei au propus "corectarea colectării TVA" în sensul ca aceasta să nu mai fie plătită în momentul emiterii facturilor, ci doar după încasarea contravalorii acestora.

De cealaltă parte, Guvernul nu a susţinut adoptarea acestui proiect legislativ, arătând că aplicarea măsurii ar conduce la dificultăţi majore în colectarea veniturilor la bugetul de stat. Mai mult, reprezentanţii Executivului au atras atenţia că adoptarea acestei iniţiative legislative va duce la un impact major asupra bugetului la începutul aplicării acestei măsuri economice, din cauza decalajului între momentul livrării produselor, respectiv a prestării serviciilor, şi cel al plăţii facturilor, din cauza lipsei de lichidităţi la agenţii economici, în contextul crizei.

Proiectul a fost susţinut în cadrul dezbaterilor din plen atât de reprezentantul UDMR, Tiberiu Gunthner, cât şi de cei ai PSD.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a supus la vot Raportul de respingere, însă acesta a întrunit doar 38 de voturi "pentru", 51 "împotrivă" şi 5 "abţineri".

Conform listei oficiale de vot, în favoarea iniţiativei legislative s-au pronunţat toţi senatorii PSD prezenţi, 7 dintre cei ai PD-L, 27 votând împotriva acesteia, şi un singur senator UDMR. Senatul este prima Cameră sesizată. AGERPRES