La piata vor fi case de marcat si chitantiere

La piaţă ca la supermarket. Comercianţii din pieţele româneşti vor fi obligaţi să aibă firmă şi casă de marcat. În plus
, pentru toate produsele se vor elibera bonuri fiscale. În caz contrar, producătorii nu mai au ce căuta în pieţe.

Nu toţi comercianţii au fost înştiinţaţi de această decizie, dar cei care au aflat îşi fac deja griji. Ce acte le trebuie? Ce costuri vor trebui să suporte ca urmare a acestei măsuri şi cum îşi vor acoperi cheltuielile? Răspunsul e unul simplu: totul se va regăsi în preţul de vânzare al produselor. Acest lucru îi va dezavantaja în primul rând pe clienţi care vor plăti mai mult pentru kilogramele de legume şi fructe de pe lista de cumpărături. Mai mult, micii comercianţi şi producători spun că, prin această măsură, vor fi siliţi să renunţe la taraba din piaţă pentru că oricum vând produse
sezoniere, autohtone şi la preţuri mici, deci nu îşi vor permite să pună în aplicare această decizie şi să aibă propria lor casă de marcat.

Continuare

FMI: România va avea anul viitor cea mai mare creştere economică din UE

FMI a anunţat revizuirea în scădere a estimării privind creşterea economică a României în acest an, de la 1,3% la 0,8%, dar pentru 2011 anticipează un avans al PIB de 5,1%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit raportului World Economic Outlook.

Săptămâna trecută, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat pentru MEDIAFAX că Fondul a redus estimarea privind creşterea economică a României în acest an de la proiecţia anterioară de 1,3% la 0,8%. Rezultatele din trimestrul al patrulea din 2009 au fost mai puţin bune decât s-au aşteptat economiştii, a spus el.

Noua estimare va fi discutată de autorităţile române cu misiunea FMI care va veni la Bucureşti la sfârşitul lunii aprilie.

În Europa emergentă, regiune în care este inclusă şi România, perspectivele de creştere economică variază semnificativ, notează Fondul în raport.

Astfel, unele ţări, precum Polonia, au rezistat relativ bine recesiunii mondiale, iar altele, precum Turcia, unde încrederea din piaţa internă şi-a revenit după şocul extern iniţial, se vor redresa mai rapid, ca urmare a revenirii fluxurilor de capital şi normalizării comerţului.

În schimb, economii care înaintea crizei aveau creşteri economice nesustenabile, generatoare de deficite mari de cont curent, precum Bulgaria, Letonia şi Lituania, dar şi cele cu finanţe publice şi private vulnerabile, cum sunt România, Ungaria şi ţările baltice, îşi vor reveni mai lent, parţial ca urmare a numărului limitat de măsuri disponibile.

FMI anticipează pentru acest an o creştere economică de 1,3% pe ansamblul Europei, urmată de un avans de 1,9% în 2011.

Zona euro va consemna în 2010 un ritm de dezvoltare de 1%, urmat de o creştere de 1,5% în 2011.

În Europa emergentă, avansul va fi de 2,9% în 2010 şi de 3,4% anul viitor.

Slovacia va realiza în acest an cea mai rapidă creştere economică din UE, de 4,1%, urmată de Polonia, cu 2,7% şi Luxemburg cu 2,1%.

Germania va înregistra un avans de 1,2%, Franţa de 1,5%, iar Austria şi Olanda de 1,3%, în timp ce Italia va avea un ritm de dezvoltare de 0,8%.

Economia Greciei se va contracta cu 2% în acest an şi cu 1,1% în 2011, potrivit estimărilor FMI.

Între statele care vor consemna scăderi economice în 2010 se mai află Spania, cu 0,4%, Irlanda, cu 1,6%, Cipru, cu 0,7%.

Economia Ungariei se va contracta cu 0,2%, dar va reveni la o creştere de 3,2% în 2011.

De asemenea, Lituania va înregistra în 2010 un declin de 1,6%, iar Letonia de 4%, în timp ce Estonia va reveni la o creştere de 0,8%.

Fondul avertizează că incertitudinile legate de perspectivele Europei au crescut, comparativ cu raportul publicat în octombrie 2009, în condiţiile amplificării a două riscuri.

Pe termen scurt, principalul risc este ca temerile pieţelor referitoare la situaţia financiară a Ggreciei să se transforme într-o criză a datoriilor care să ducă la contagiune.

Din acest motiv, FMI subliniază importanţa eforturilor autorităţilor elene de restabilire a credibilităţii politicii bugetare a Greciei şi apreciază planul de susţinere a acestui stat, în caz de nevoie.

Un al doilea risc este necesitatea atenuării dezechilibrelor bugetare şi de cont curent în economiile periferice. Deşi rezolvarea acestor dezechilibre ar putea frâna dezvoltarea, amânarea măsurilor decisive poate conduce la un proces de lungă durată punctat de crize.
MEDIAFAX

Continuare

Bancnota de 100 de dolari isi schimba designul.

Guvernul SUA a prezentat, miercuri, noul design al bancnotei de 100 de dolari, care conţine o serie de tehnologii avansate pentru combaterea contrafacerii, informează un comunicat de presă al Ambasadei SUA.

'Atunci când noua bancnotă de 100 de dolari va intra în circulaţia, la data de 10 februarie 2011, vechile bancnote deja în circulaţie vor rămâne legale', a precizat preşedintele Rezervei Federale, Ben S. Bernanke. 'Utilizatorii valutei americane trebuie să ştie că nu vor trebui să-şi schimbe vechile bancnote de 100 de dolari atunci când cele noi vor intra în circulaţie', a adăugat Bernanke.

Deşi mai puţin de 1/100 dintr-un procent din valoarea tuturor bancnotelor americane în circulaţie sunt falsificate, bancnota de 100 de dolari este cea mai răspândită şi cea mai des contrafăcută din afara SUA.

Noul design al bancnotei de 100 de dolari păstrează trei elemente de securitate de la vechiul design: portretul lui Benjamin Franklin, firul de siguranţă şi numărul 100 care îşi schimbă culoarea. În plus, noul design are o banda de siguranţă 3D pe care cifra '100' inscripţionată 'se mişcă' în funcţie de poziţia în care ţii bancnota.

Continuare

Oare nu chiar FMI a alimentat criza economica din Europa ?

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a alimentat anul trecut criza economică din Europa emergentă, pentru a crea o situaţie care să determine statele din regiune să ceară ajutorul instituţiei, a declarat viceguvernatorul băncii centrale a Cehiei, Mojmir Hampl.
Fondul a interpretat eronat anumite date, deoarece "căuta de lucru" odată cu schimbarea managementului, a afirmat reprezentantul băncii centrale de la Praga într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, preluat de Reuters.

"Este ridicol că tocmai FMI a accelerat criza. A fost o încercare clară de a provoca bailout-ul unei întregi regiuni. Înaintea crizei, FMI practic nu avea clienţi. Odată cu criza şi cu noul management condus de Dominique Strauss-Kahn (directorul general al FMI - n.r.), Fondul şi-a găsit de lucru şi a obţinut mai mulţi bani", a arătat Hampl în materialul publicat vineri.

Acesta a continuat explicând că, asemenea altor observatori, FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerea băncilor vest-europene pe pieţele emergente din Europa Centrală şi de Est, însă ignorau realitatea că împrumuturile subsidiarelor grupurilor bancare occidentale erau acoperite în mare parte de depozitele locale.

"Interpretarea greşită de către FMI a fost neplăcută în particular, şi au fost nevoiţi să corecteze acele date odată ce am intervenit", a spus viceguvernatorul băncii centrale a Cehiei.

Cehia nu se grăbeşte să intre în zona euro

Hampl a reiterat viziunea băncii centrale în conducerea căreia activează afirmând că "nu e nicio grabă" ca Cehia să intre în zona euro, nici din partea autorităţilor de la Praga, nici din partea membrilor uniunii monetare.

"Cererea de membri noi în zona euro a căzut în criză. Decizia privind Estonia va arăta calea. Ar putea fi mai complicat decât a fost pentru Slovenia şi Slovacia", a afirmat el.

Oficialul ceh a avertizat însă că adoptarea euro nu reprezintă "un leac universal" pentru statele emergente.

"Unii cred că îşi vor putea trage sufletul odată ce au intrat în zona euro. Această atitudine conduce direct la scenariul grec. Părinţii monedei euro credeau că adoptarea acesteia ar accelera reformele structurale. Exemplul Greciei arată că opusul acestei afirmaţii este adevărat", a spus Hampl.

România, Ungaria, Letonia şi Ucraina au încheiat, la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009, acorduri stand-by cu FMI. Polonia a contractat anul trecut o linie de credit de la Fond.

România are un acord stand-by pe doi ani cu FMI, semnat în martie 2009, pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro de la instituţie. La program mai participă UE, BM, BERD şi BEI, valoarea totală a creditului extern angajat de România de la instituţiile financiare internaţionale fiind de 19,95 miliarde euro.

Continuare

Ford da in judecata statul roman

Compania Ford România solicită, într-un dosar înregistrat în 4 martie la Tribunalul Dolj, anularea unui act administrativ prin care a plătit, în perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2008, 11 milioane de lei (3,5 milioane dolari) reprezentând taxe vamale pentru piese şi subansamble importate din Coreea .

Directorul coordonator al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Craiova, Mircea Matei, a declarat că importurile şi exporturile sunt supuse unor regimuri vamale, iar Ford putea solicita scutirea de la plată a taxelor vamale.

"La acea vreme fosta Daewoo, actuala Ford, a făcut importuri de piese pentru care s-au plătit 3,5 milioane de dolari taxe vamale. Toate importurile, ca şi exporturile sunt supuse unor regimuri vamale. La acea dată ei au solicitat import definitiv, pentru care s-au plătit taxe. Ei aveau la îndemână şi posibilitatea de a solicita scutirea de la plată a taxelor vamale. Sigur, cu îndeplinirea unor formalităţi", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul coordonator al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Craiova, Mircea Matei.

Continuare

BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte, la 6,5%, nivel minim istoric

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, luni, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte, la 6,5%, nivel minim istoric, şi să menţină ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 25%.
Reducerea dobânzii de politică monetară la 6,5% este aplicabilă începând de marţi, 30 martie.

Banca centrală a reiterat că urmăreşte gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Totodată, BNR a arătat că va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară, în contextul realizării angajamentelor stabilite în acordurile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale.

Decizia BNR a fost anticipată de majoritatea analiştilor economici intervievaţi de MEDIAFAX, care au previzionat că banca centrală va coborî dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte, pentru a susţine redresarea economiei şi a creditării, dar şi pentru a tempera presiunile de apreciere asupra leului.

Analiştii consideră că reducerea dobânzii de politică monetară va reprezenta un stimul puternic pentru reducerea mai rapidă a dobânzilor la credite şi va tempera presiunile de apreciere a leului.

În primele două şedinţe de politică monetară din acest an, din lunile ianuarie şi februarie, banca centrală a decis reducerea dobânzii cu câte 0,5 puncte procentuale, de la 8% la 7%. Dobânda de politică monetară s-a mai situat la 7% în perioada iunie- noiembrie 2007, ajungând atunci la nivelul minim istoric.

Inflaţia anuală a scăzut, în februarie, după trei luni consecutive de creştere, la 4,49%, de la 5,2% în ianuarie, iar rata lunară a coborât de la 1,68% la 0,2%.

Guvernatorull BNR, Mugur Isărescu, a declarat, vineri, că banca centrală are toate motivele să reducă dobânda de politică monetară, atât timp cât inflaţia scade.

Pentru 2010, BNR ţinteşte în acest an o inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual, şi estimează că rata anuală se va situa la 3,5%.

Inflaţia reprezintă unul dintre criteriile fixate în cadrul acordul de finanţare externă semnat de România, în valoare de 20 miliarde de euro, şi coordonat de Fondul Monetar Internaţional. Totodată, inflaţia se numără printre criteriile de convergenţă pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro.
mediafax

Continuare

Vânătoarea de medici

La sfârşitul săptămânii trecute sute de medici români au vizitat un târg de locuri de muncă oferite de spitalele şi clinicile din Europa occidentală, Australia şi ţările Orientului Mijlociu. Salariile oferite pornesc de la 2500 euro şi pot fi mult mai mari pentru specialiştii cu experienţă.

Cei mai vânaţi sunt radiologii, psihiatrii, chirurgii sau specialiştii în medicină de urgenţă. Acest târg a deschis din nou discuţia purtată sub titlul de „exodul medicilor”.

În 2009, peste 3000 de medici, practic o promoţie întreagă, au părăsit România pentru a profesa în ţări care oferă o bază materială şi o recompensă financiară superioare României.

Astfel de ţări nici nu sunt greu de găsit, întrucât salariul unui tânăr medic rezident din România nu depăşeşte 400 de euro, iar debutul carierei este marcat de şpăgile necesare obţinerii unor posturi în spitalele profitabile.

Situaţia persistă, în ciuda faptului că România se confruntă cu o lipsă din ce în ce mai pronunţată de cadre medicale.

Ministerul Sănătăţii promite măsuri care vor stopa această hemoragie, dar reintroducerea rezidenţiatului pe post sau deblocarea angajărilor din sistemul medical sunt doar soluţii paliative.

Este limpede că singura cale prin care statul român poate acorda satisfacţie absolvenţilor de medicină este cea financiară. O creştere a salariilor ar avea un efect rapid.

De mulţi ani, practicarea medicinei şi-a pierdut natura vocatională, devenind o afacere. Tinerele generaţii de medici îşi proiectează cariera având drept prim criteriu recompensa financiară, iar această conduită nu poate fi judecată.

Statul continuă însă să asigure pregătire profesională gratuită acestor generaţii, iar Universităţile de Medicină au devenit din ce în ce mai accesibile, prin renunţarea la o selecţie riguroasă.

Cei care câştigă în final sunt medicii tineri, care beneficiază de învăţământ gratuit, şi statele occidentale, care profită de impotenţa României în a-şi păstra profesioniştii în ţară.

Există însă şi o jumătate plină a paharului. Concurenţa pentru facultăţile medicale din România a scăzut foarte mult în ultimul deceniu, consecutiv şi calitatea pregătirii medicilor tineri.

Odată cu intrarea României în UE, medicina redevine însă o profesie atractivă, fiind un paşaport sigur al unei emigrări de succes. Atractivitatea este direct proporţională cu calitatea absolvenţilor şi există posibilitatea ca România să aibă peste şase ani o nouă generaţie de medici tineri competenţi.

Dar este vorba despre un alt mecanism supus întâmplării şi nu unei strategii pe termen lung elaborate de Ministerul Sănătăţii.

www.dw-world.de

Continuare

Si tichetele de masa sau de cadou vor fi impozitate !

O alta modificare importanta in proiectul noului Cod Fiscal, care sta acum pe masa Guvernului pentru aprobare, este impozitarea tichetelor de masa, cadou sau pentru carburanti, pentru care, pana acum, beneficiarii nu plateau nimic la stat.

Introducerea lor in categoria veniturilor impozabile, in cazul in care va fi aplicata cota unica, de 16%, ar putea aduce statului cel putin 3-400 de milioane de euro la buget, in conditiile in care numai piata tichetelor de masa este estimata la circa 1,5 miliarde de euro. In timp ce unii sindicalisti protesteaza fata de aceasta posibila masura, altii sustin ca, desi nu le place, incadrarea tichetelor valorice in categoria veniturilor impozabile face parte din strategia fiscala a UE, ceea ce inseamna ca si Romania trebuie sa se conformeze.
sursa:www.corporatenews.ro

Continuare

Noi locuri de muncă. În 2010 se deschid zeci de hipermarketuri

Extindere agresivă a lanţurilor comerciale

Marile lanţuri comerciale au planuri mari pentru extinderea reţelelor în România în acest an şi în 2011. Mega Image, Cora, Auchan, dar şi bauMax şi Praktiker se întrec în inaugurări de magazine


Zeci de magazine vor fi deschise în acest an de marile lanţuri comerciale care activează în România, majoritatea controlate de companii multinaţionale. Vor fi inaugurate atât hiper şi supermarketuri, cât şi magazine de bricolaj.

Mega Image a anunţat ieri că va deschide în acest an 16 magazine în România, dintre care şase vor fi operate sub brandul Red Market, iar celelalte vor purta numele companiei. Surse din piaţa de retail, citate de Mediafax, au declarat că două magazine vor fi în Bucureşti, în zonele Crângaşi şi bulevardul Ferdinand, iar altele vor fi amplasate în Constanţa, Slobozia, Târgovişte şi Braşov. În prezent, în România sunt 49 de unităţi Mega Image şi patru Red Market.

Cealaltă reţea aparţinând grupului belgian Louis Delhaize, Cora, a anunţat şi ea că se va extinde. Deja, primul hipermarket din acest an a fost inaugurat în noul mall Sun Plaza din Bucureşti, iar următorul urmează să-şi deschidă porţile în toamnă, la Baia Mare. Pentru la anul, este anunţată deschiderea unui hipermarket Cora la Drobeta Turnu Severin.

Francezii de la Auchan au planuri pe termen mai lung şi au anunţat că, în următorii doi ani, vor deschide hipermarketuri la Constanţa şi Braşov, în două spaţii pe care le-au cumpărat cu 30 milioane de euro. O altă modalitate de intrare pe piaţă este achiziţionarea unei reţele deja existente. Aşa au procedat nemţii de la Lidl, care au anunţat recent achiziţia celor 96 de magazine Plus din România, precum şi a celor 23 de magazine Plus din Bulgaria. Magazinele alimentare de tip discount Plus, care au fost preluate "la pachet" cu toţi cei 2.000 de angajaţi, erau deţinute de grupul Tengelmann.

Bricolajul nu se lasă

Şi pe piaţa de bricolaj se anunţă extinderi agresive. După isteria de la Iaşi, unde s-a deschis de curând un magazin Mr Bricolage, şi alte reţele vor să deschidă mai multe magazine. Dedeman a deschis deja, la finele lunii februarie, un magazin la Braşov, iar austriecii de la bauMax unul la Bucureşti, cu doar o zi înainte. Reţeaua bauMax se va extinde în acest an şi la Piteşti, Constanţa şi Timişoara.

Praktiker are o altă strategie, care vizează extinderea magazinelor deja existente. Praktiker România a finalizat extinderea cu aproape o treime a suprafeţei de vânzare a magazinului din Deva, după o investiţie de 1,3 milioane euro. "Strategia noastră de dezvoltare include o serie de proiecte prin care avem în vedere creşterea spaţiului de vânzare pentru o parte din magazinele existente în reţea", a declarat directorul general interimar al Praktiker România, Monica Hodor.

sursa

Continuare

Deutsche Telekom vrea sa fie lider pe TV si internet pana in 2012 in Romania

Oficialul grupului german a mai declarat ca printre alte obiective se numara utilizarea licentei 3G a Zapp pentru a intrat pe piata de internet mobil, dezvoltarea segmentului business, extinderea retelei de fibra optica, dar si introducerea de oferte cu preturi mai mici printr operatorul NextGen si un al doilea brand.

NextGen este o companie a Romtelecom, care a cumparat la inceputul anului NewCom Telecomunicatii.

Ovidiu Ghiman, director executiv strategie si dezvoltarea afacerii in cadrul Romtelecom, declara recent ca NextGen va fi prezenta in mai mult de 100 de localitati si va avea peste 100.000 de clienti dupa ce Consiliul Concurentei isi va da acordul asupra achizitiei NewCom .

Pe de alta parte, oficialii Romtelecom au afirmat saptamana trecuta ca nu exclud noi achizitii de furnizori telecom pentru a-si majora baza de clienti si au afirmat totodata ca din acest an compania va veni cu oferte specifice la nivel de oras sau cartier.

Potrivit lui René Obermann, CEO al Deutsche Telekom un obiectiv al companiei este achizitia la nivel global a 2,5-3 milioane de abonati din zona de internet si televiziune pana in 2012 si 5 milioane de abonati pana in 2015.

DT a avut anul trecut venituri de circa 1,1 miliarde de euro in Romania prin grupul grec OTE care detine pe piata locala cel mai important operator de telefonie fixa-Romtelecom, al treilea operator de telefonie mobila Cosmote (care a cumparat anul trecut Zapp) si retailerul de telefoane mobile si accesorii Germanos.

Grupul avea anul trecut pe piata locala 7,3 milioane de clienti de telefonie mobila (Cosmote si Zapp), 2.741.166 de utilizatori de telefonie fixa, 807.362 de clienti de internet si 884.126 de abonati la serviciile de televiziune prin satelit (DTH).

In decembrie Romtelecom a lansat serviciile de televiziune prin internet (IPTV) care sunt disponibile deocamdata in zece localitati, iar in acest an mai are in plan lansarea televiziune de inalta definitie prin satelit si a serviciului video la cerere.

Wall Street

Continuare

Mercedes a dat mita de peste 50 de milioane de dolari!

Constructorul german de automobile Daimler Benz a fost prins dand mita la nivel inalt anumitor persoane pentru a facilita vanzarea in siguranta de automobile.

Confom americanilor de la Detnews Daimler USA a incalcat legea conform careia o firma nu poate sa dea cadouri oficialilor straini.

Aceeasi sursa a mentionat ca oficialii Mercedes Benz au dat mita de milioane de dolari unor oficialitati din tari precum China, Croatia, Irak sau Rusia pentru a favoriza comercializarea de automobile cu steaua in trei colturi pe capota.

Estimativ Detnews.com a mentionat ca suma totala a cadourilor corporate date de Mercedes insumeaza peste 50 de milioane de dolari.

Concernul Daimler Benz este acuzat acum si de conspiraţie si falsificarea documentelor si a registrelor financiare, zvonurile dand o valoare de aproximativ 200 milioane de dolari pentru amenda care urmeaza să fie propusa.
Banii Nostri

Continuare

Turistii romani care vor petrece Pastele in tara sunt de zece ori mai multi decat cei care au ales Grecia si Bulgaria

Numarul romanilor care au ales, in perioada Pastelui, destinatiile interne sunt de zece ori mai multi decat cei care au ales Bulgaria si Grecia, potrivit lui Traian Badulescu, purtator de cuvant ANAT.
"Circa 100.000 de turisti romani isi vor petrece Pastele in tara, fata de 10.000 cat au ales Grecia si Bulgaria. Reducerile de pret practicate in aceasta perioada sunt egale atat aici cat si in tarile amintite, de circa 20%", a explicat Badulescu.
Legat de diferentele de oferte dintre noi si bulgari, Badulescu considera ca avantajele noastre il reprezinta faptul ca noi avem mai multe servicii de spa, mai multe servicii si evenimente, plus Delta Dunarii, in timp ce vecinii nostri mizeaza mai mult pe all inclusive. Legat de statiunea bulgara Albena, oficialul ANAT considera ca aceasta are un management unic in zona ECE si pot impune o politica unitara de servicii si preturi. In schimb, pe litoral, aproape fiecare hotel are actionariat propriu.
Legat de eventualele masuri pe care ANAT poate sa le ia pentru stimularea turismului, Badulescu a fost foarte clar. " Politica de promovare a unui hotel e specifica gandirii fiecarui manager. ANAT e un ONG care nu are cum sa impuna preturi. Oricum, a reusit sa impuna multe schimbari, fiind cea mai puternica asociatie din turism!", a declarat Badulescu. Potrivit acestuia, ANAT a reusit, reprezentand agentiile de turism din Romania, principalii marketeri din turism, sa determine programele de inscrieri timpurii si de oferte speciale si i-a convins pe hotelieri sa practice astfel de reduceri.

sursa

Continuare

Banca Centrala a Germaniei admite: creditele sunt create "din nimic"

Un articol incitant despre geneza banilor si functionarea sistemului monetar actual poate fi citit pe blogul "Zerohedge". Gasiti mai jos o adaptare a sa. Nu ocoliti acest text, veti gasi explicata limpede iluzia intretinuta de banii generati prin credit si consecintele sale imediate.

Motto: Multi cred ca bancile ofera imprumuturi pornind de la depozitele stranse de la clienti. Altii au auzit de sistemul rezervelor fractionare, care permite bancilor sa ofere credite de cateva ori peste valoarea depozitelor. Dar foarte putina lume, exceptandu-i pe cei din industria bancara si expertii financiari, stie in mod explicit cum este generat creditul.

Banca Centrala a Germaniei-Deutsche Bundesbank-a admis in premiera intr-o lucrare publicata ("Banii si Politica Monetara"-pag 88-93) ca bancile inventeaza creditul din nimic. Iata capitolul cu pricina.

4.4. Modul in care bancile creaza bani
Atat bancile centrale cat si bancile comerciale pot crea bani. In sistemul monetar European, crearea banilor survine din acordarea de imprumuturi sau achizitia de active. Banii pot apare daca Banca Centrala ofera un imprumut unei banci comerciale si crediteaza suma respectiva in contul bancii in cauza. Bancile comerciale pot crea la randul lor bani acordand clientilor imprumuturi pe care si le vor trece in bilant drept active. In acelasi timp, sumele in cauza apar la categoria pasive, fiind utilizate pentru creditarea conturilor curente ale debitorilor, aparand deci la categoria depozite (in acest fel oferta de bani se majoreaza). Astfel, banii sunt creati sub forma de intrari din achizitii de active ori credite acordate, in partea stanga a bilantului bancii, iar in partea dreapta sunt trecuti sub forma de depozite.

Cu alte cuvinte, nu numai ca imprumuturile nu vin din depozite, ci mare parte din depozite sunt de fapt credite! In momentul in care sumele sunt returnate ele sunt sterse din contabilitatea bancilor; daca debitorii au probleme, sumele restante sunt transformate in pierderi pentru banca, inghitind halci din capitalul actionarilor (e nevoie de provizioane) si punand in pericol economiile deponentilor (n.n).

Obstacole in crearea de bani
Descrierea de mai jos ne poate duce cu gandul ca bancile comerciale sunt in masura sa dreneze o cantitate infinita de bani in conturi. Daca ar fi cu adevarat asa, fenomenul ar fi imediat inflationist. Bancile Centrale pot supraveghea insa crearea de bani prin parghia rezervelor minime obligatorii si a dobanzii de politica monetara. De unde obtin bancile banii pe care ii acorda drept imprumuturi? De la Bancile Centrale in principal. Pentru aceste imprumuturi, bancile comerciale vor trebui insa sa plateasca dobanda Bancii Centrale. Crescand aceasta dobanda ("prime rate"), Bancile Centrale vor determina o majorare a dobanzilor pretense clientilor de bancile comerciale, in consecinta o scadere a apetitului pentru noi imprumuturi. Am putea dauga noi, si o scadere a preturior pentru zonele influentate de costul creditului (vezi imobiliarele), pretul unui articol solicitat pe piata fiind cu atat mai mare cu cat costul creditului care finanteaza obtinerea lui este mai mic.

Bancile comerciale au nevoie de banii Bancilor Centrale nu doar pentru a-si acoperi nevoia de a completa rezervele minime obligatorii dar si pentru a acoperi cererile de retrageri mai mari de cash din depozite (doar Bancile Centrale au dreptul sa emita noi bancnote fizice) ori pentru transferurile interbancare mai consitente pentru care banca "expeditoare" nu are suficiente fonduri.

CONCLUZIILE autorului:
1.Bancile nu creaza imprumuturi pentru ca ar sta pe o gramada de depozite, procesul este exact opus. Fiecare banca genereaza credite "din nimic", acceptand obligatii de plata din partea clientilor si creand similar obligatii de plata in bilant pentru sine, in contul banilor varsati pe numele debitorilor intr-un cont curent. O parte din acesti bani trebuie varsati insa la Bancile Centrale sub forma rezervelor obligatorii
2.Daca o banca nu dispune de nivelul reglementat de rezerve obligatorii, le poate pur si simplu imprumuta ulterior de la Banca Centrala sau o alta banca.
3.Banca Centrala creaza la randul sau bani "din nimic" pe care ii imprumuta bancilor comerciale. Nu e vorba numai de Ben Bernanke deci...bancile centrale si proprietarii lor, bancile comerciale (in unele tari Bancile Centrale sunt private) au turat de secole tiparul. De altfel, saptamana trecuta, intr-un discurs, Ben Bernanke, seful Fed, a insistat pe necesitatea eliminarii rezervelor minime obligatorii in SUA. Daca se accepta acest lucru, bancile americane vor putea sa extinda creditul cum vor dori, atat cat de mult vor dori, nici nu vor mai trebui sa apeleze la Fed pentru a imprumuta banii pentru rezervele obligatorii.
4. Sistemul monetar actual nu se bazeaza deci pe "active" (ar fi imposibil ca marile banci sa devina din vreme in vreme insolvente ini acest caz). Acesta se sprijijna doar pe datorii si pe capacitatea de a le rula. Guvernele (cand Bancile Centrale sunt private) si populatia nu au aces la masina de tiparit bani, asa ca trebuie sa cotizeze industriei bancare, cea care detine monopolul generarii lor.
sursa:Banii Nostri

Continuare

Cum ne "prostesc" bancile

Din 13 bănci verificate la nivel naţional opt au fost sancţionate contravenţional, suma totală a amenzilor ajungând la 79.000 lei (circa 19.000 de euro)

Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor au amendat opt bănci pentru că nu respectau normele în vigoare la încheierea contractelor de depozit şi economisire. În Bucureşti, inspectorii au verificat 10 societăţi bancare şi au dat şase amenzi în valoare totală de 79.000 lei pentru diferite nereguli.

În lista de tarife şi comisioane a unei bănci era menţionat, la comisioane, termenul "FRANCO", fără a exista nicio altă explicaţie cu privire la acest termen.
Mania literelor mici nu a dispărut

Altă bancă oferea produse de tip economisire/creditare, doar că mărimea fontului utilizat în contract era mai mică de 10, fiind totodată diferită de mărimea fontului utilizat la scrierea celorlalte puncte din contract.
La o altă societate bancară, mărimea fontului utilizat în cererea de constituire a depozitului la termen era mult mai mică decât cea prevăzută de lege, la punctele cu privire la: datele de identificare ale titularului, opţiunile pentru produse şi servicii, condiţiile contului curent, contul de economii.

La altă instituţie, în contractele de depozit la termen nu exista nicio referire la faptul că, în momentul ajungerii depozitului la scadenţă, pentru retrageri mai mari de 35.000 lei sau 10.000 euro se percepe un comision de 1%, în cazul în care retragerea este neprogramată.

Totodată, nu era specificată perioada în care consumatorul trebuie să anunţe banca privind retragerea unor astfel de sume.

În cazul retragerilor la termen a depozitelor, nu era specificat faptul că nu se percepea comision de retragere la scadenţă, acest lucru fiind dedus de consumator din anexa contractului de depozit.

La o bancă, în contractele de depozitare/economisire nu existau informaţii clare şi precise cu privire la taxele şi comisioanele care se aplică în cazul retragerilor sumelor înainte sau după termenul scadent (contractele de depozit de o lună), contractul făcând trimiteri la Condiţiile Generale de Afaceri şi la Lista de tarife şi comisioane.

Probleme mari şi în provincie

Probleme asemănătoare au fost constatate şi în Cluj, unde banca a fost sancţionată cu 2.000 de lei amendă, dar şi în Sibiu, unde amenda aplicată a fost în cuantum de 5.000 de lei.

Putem concluziona că există deficienţe în ceea ce priveşte informarea corectă a consumatorilor. Sunt bănci care omit să prezinte în oferte sau chiar în contracte toate costurile asociate serviciului prestat. Serviciile financiare sunt un domeniu sensibil şi dorim să eliminăm acele ambiguităţi ce pot submina încrederea consumatorilor. Astfel de acţiuni de control vor avea loc şi în perioada următoare", promite Constantin Cerbulescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
sursa: Gandul

Continuare

Vanzarea Volvo catre chinezii de la Geely

Ford va semna intelegerea prin care vinde marca Volvo chinezilor de la Geely cel devreme duminica, scrie Financial Times care citeaza trei persoane apropiate discutiilor. Chinezii vor plati 1,8 miliarde dolari pentru marca suedeza, iar bancile europene vor oferi finantare pentru jumatate din suma, in timp ce pentru restul exista sustinere din partea bancilor chineze. Cei de la Geely au spus ca Volvo urmeaza a fi o entitate separata, astfel incat imaginea companiei suedeze sa nu aiba de suferit prin preluarea de catre o companie chineza.

FT scrie ca grupul Zhejiang Geely Holding va plati 1,8 miliarde dolari catre Ford si pregateste alte 750 milioane dolari care sa fie investite in Volvo. Sursele spun ca intre 500 si 800 milioane dolari vor veni de la banca Europeana de Investitii, urmand ca imprumutul sa fie garantat de guvernele din Suedia si Belgia, unde Volvo produce masini. Circa o jumatate de miliard de dolari va veni de la bancile suedeze, iar restul banilor vor fi pusi la dispozitia Geely de banci chineze.

E foarte posibil ca acordul sa fie semnat duminica, dar o amanare nu este exclusa, mai ales ca afacerea este de proportii si sunt multe aspecte de pus la punct. Sambata, vicepremierul chinez va face o vizita in Suedia, iar afacerea cu Volvo ar putea fi perfectata duminica sau luni.

Ford discuta cu Geely de aproape un an si, desi multe obstacole au fost depasite, pot aparea oricand probleme fiindca gradul de integrare dintre Volvo si Ford este foarte ridicat si masinile celor doua marci au multe componente in comun.

In plus, faptul ca tehnologia unei marci respectate precum Volvo va ajunge pe mana chinezilor este o problema care trebuie si ea rezolvata printr-o serie de acorduri legate de drepturile de proprietate intelectuala, dar se pare ca mare parte din aceste obstacole au fost depasite.

Cei de la Geely au incercat sa-i linisteasca pe aceia care se tem ca Volvo isi va deteriora imaginea. Chinezii spun ca Volvo urmeaza a fi o divizie de sine statatoare si au ca prioritate pastrarea imaginii pozitive a Volvo din prezent.

In Romania sunt inmatriculate peste 14.000 de autoturisme Volvo si circa 250 Geely.
sursa

Continuare

"Rabla" si pentru masini second hand

TiriacAutoRulate, divizia de retail cu masini la mana a doua a Tiriac Holdings, a devenit la finele saptamanii trecute primul dealer de automobile second-hand care permite achizitia unei masini utilizand voucherele eliberate prin programul "Rabla". In schimbul unui tichet insa, dealerul auto second-hand ofera un discount de doar 2.100 de lei, fata de valoarea nominala de 3.800 de lei.

"Campania TiriacAutoRulate este un produs nou pentru clientii care desi au o masina care se poate incadra in programul «Rabla», nu au posibilitatea sa-si achizitioneze o masina noua, ci una rulata, dar dintr-o sursa sigura", a spus Cristina Munteanu, directorul de comunicare al Tiriac Holdings.

Continuare

eRomania, un site al statului de 500 mil. euro !!!

Suma de 500 de milioane de euro alocata de Guvernul Romaniei pentru portalul eRomania este considerata prea mare pentru acest proiect.

Portalul eRomania, care vizeaza simplificarea interactiunii mediului de afaceri si a cetatenilor cu institutiile statului prin crearea unui numar de pana la 600 de servicii publice online pana in 2013, este unul controversat in conditiile in care suma alocata, de aproape jumatate de miliard de euro, este considerata prea mare.

"S-ar putea ca suma sa nu fie eficient cheltuita. Statul nu este un administrator atat de bun", a declarat Calin Fusu, director general al Neogen, unul dintre cele mai vizitate portaluri de internet din Romania.
El a agaugat ca suma alocata pare destul de mare, in conditiile in care un site nu costa mai mult de 1 milion de euro.

"Cred ca mai mult va costa coordonarea institutiilor care vor fi implicate in schimbarea ce se va produce".

La randul sau, Sergiu Biris, directorul general al Trilulilu, site-ul local de video sharing, sustine ca "avand in vedere toate problemele din tara, precum lipsa banilor pentru salarii, s-ar putea sa nu fie o miscare buna alocarea unei asemenea sume". "Nu e rea ideea, dar sunt sceptic in ceea ce priveste succesul proiectului", a mai spus acesta.

Pe de alta parte, Valentin Tomsa, country manager al SAP Romania, sustine ca proiectul este unul bun si ca nu este vorba numai de un simplu site, ci este o problema mai serioasa de concordanta a unor sisteme.

"O societate nu poate evolua rezolvand numai probleme primare. Toate societatile care s-au dezvoltat au fost inovatoare, au mers pe proiecte inovative", a declarat Tomsa pentru ZF.

Sunt sau nu bani?

Ministerul Comunicatiilor a anuntat la inceputul saptamanii ca Executivul a aprobat prin hotarare de guvern proiectul eRomania si a alocat aproape jumatate de miliard de euro pentru perioada 2010-2013. Premierul Emil Boc a declarat insa ieri ca eRomania este doar un proiect al ministerului si ca nu au fost alocati niciun ban pana in prezent.

Suma nu este considerata mare de reprezentantii ministerului in comparatie cu felul in care va fi administrata. Andrei Savulescu, care conduce Directia Generala pentru Societatea Informationala in cadrul Ministerului, a declarat ca trebuie sa se tina cont de faptul ca banii sunt alocati pentru mai multi ani si ca nu toti vor veni de la bugetul de stat. Potrivit lui Savulescu, statul va contribui doar cu 20% din suma totala, adica 100 mil. euro. Potrivit reprezentantilor MCSI, banii vor veni din mai multe surse precum bugetul de stat, fondurile structurale sau diferite credite. MCSI doreste ca portalul sa fie functional pana la sfarsitul anului si sa contina 20 de servicii electronice, printre acestea plata impozitului pe venit si pe profit, inmatricularea auto, primirea autorizatiilor de construirea, inregistrarea operatorilor economici noi sau declaratiile vamale. Pana in 2013, statul doreste ca portalul sa contina aproape 600 de servicii.
ZF

Continuare

Falimentul Ultra Pro

Pronuntarea falimentului K Tech Ultra Pro, cel mai mare retailer IT&C in urma cu trei ani, este asteptata cel mai probabil in luna iunie daca nu va fi depus niciun plan de reorganizare, a declarat pentru ZF Geanina Oancea, partener in cadrul BDO Business Restructuring SPRL, administratorul judiciar al firmei. K Tech Electronics, compania fondata de sotii Alina si Cristian Fughina, acumulase datorii de 28 de milioane de euro la 84 de creditori. Potrivit lui Oancea, instanta s-a pronuntat saptamana trecuta, pe 11 martie, in privinta contestatiei la tabelul preliminar de creante.
Potrivit legii insolventei, tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele dinainte de data deschiderii procedurii judiciare, acceptate de administratorul judiciar. Geanina Oancea a explicat ca dupa rezolvarea contestatiilor la tabelul preliminar se va afisa tabelul definitiv. "Falimentul se pronunta in 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv daca nu va fi depus niciun plan de reorganizare", a mai spus Geanina Oancea. Dreptul de a propune un plan de reorganizare este acordat debitorului, administratorului judiciar si creditorilor care detin cel putin 20% din valoarea creantelor. Pana in prezent nimeni nu si-a aratat intentia de a prezenta un asemenea plan, a mai spus Oancea.
ZF

Continuare

Decizia Google criticata de autoritatile chineze

Decizia Google de a îşi închide site-ul de căutare pentru China şi de a opri cenzurarea rezultatelor căutărilor pe Internet este „total greşită” şi reprezintă o politizare a unor probleme de afaceri, consideră autorităţile chineze.

Într-un răspuns imediat şi aspru la anunţul companiei Google, oficialii de la Beijing au declarat că giganta firmă din domeniul Internetului, cu sediul în California, a „încălcat o promisiune scrisă” făcută în momentul în care a intrat pe piaţa chineză.
„Ne opunem vehement politizării problemelor comerciale şi ne exprimăm nemulţumirea şi mânia faţă de acuzaţiile nefondate şi practicile companiei Google Inc”, a declarat un oficial din cadrul Biroului de Presă al Consiliului de Stat al Chinei citat de agenţia Xinhua.
Replica autorităţilor chineze a venit în urma unui anunţ al companiei Google, cu privire la închiderea site-ului său pentru China, Google.cn, şi redirecţionarea căutărilor către portalul adresat Regiunii Hong Kong, Google.com.hk, care nu este supus aceloraşi reguli privind cenzura existente în China.
sursa: Amos News

Continuare

Cine este urmasul lui Dinu Patriciu ?

Fostul birou al lui Dinu Patriciu arată complet diferit. Au dispărut machetele de vapoare de pe pervaz, tabloul cu Van Gogh si multitudinea de gadgeturi de pe masă. E mai puţin colorat. E şi mai multă lumină.
Scaunul complicat pe care stătea fondatorul Rompetrol a fost înlocuit cu un scaun directorial clasic. Şi negru. Însă discursul e total schimbat. Dinu Patriciu vorbea greu şi misterios. Folosea metafore şi se îndepărta rapid de subiect - mai ales când subiectul era legat de cifrele sau strategia Rompetrol. Se referea la Rompetrol cu precauţie, aşa cum vorbeşti despre ceva foarte personal, aproape intim.

Saduokhas Atashovich Meraliyev vorbeşte scurt şi clar. Se simte din discurs că Rompetrol e un mandat, o companie mare despre care Meraliyev trebuie să demonstreze ţării sale că a fost bine să o cumpere. De aceea vorbeşte despre ea aproape ca un chirurg. Foloseşte termenii "optimizare", "curăţenie", "sincer", dar, mai ales, "părerea mea puternică" (my strong opinion). Exprimarea apare îndeosebi când CEO-ul Rompetrol încearcă să despartă părerea sa personală de planurile anterioare ale Rompetrol sau de modul cum dezvoltarea Rompetrol este gândită la Astana. "În Kazahstan sunt multe păreri despre achiziţia Rompetrol. De aici însă, se vede altfel."
sursa

Continuare